Despre comună

Aşezare

Localitatea este aşezată în depresiunea Cibinului, la 17 km vest de
municipiul Sibiu, la o altitudine de 483 m. şi este străbătută de râul
Cibin, de Râul Negru (Sălişte) şi de pârâul Orlăţel. Locul confluenţei
celor trei ape se află în perimetrul comunei.

Istoric

Anul primei atestări scrise este 1319, cu denumirea latină ecclesia de
monte Civinii praepositurae Cibiniensis, adică „Comuna de Sub Cetate”
(Warolyafolw).
Localitatea este una dintre cele mai vechi din Mărginimea Sibiului.
După intrarea Transilvaniei în sfera de dominaţie habsburgică, Orlatul
devine, începând din 1764 – 1765 sediul Regimentului I Grăniceresccare
păzea graniţa Transilvaniei cu Ţara Românească.

În 1765, Orlatul devine sediul Regimentului I de Graniţă, el era
situat la graniţa sudică a ţării şi ocupa cel mai întins ţinut în
cadrul graniţei militare transilvănene. Regimentul se întindea de la
Porţile de Fier ale Transilvaniei peste părţi ale comitatului
Hunedoara, ale comitatelor Alba de Sus şi Alba de Jos, prin scaunele
Orăştie, Sibiu, Miercurea, peste districtele Făgăraş şi Braşov şi
centrul de greutate al acestuia era districtul Făgăraşului. Orlatul
este militarizat în întregime şi făcea parte din Compania a VI-a de
graniţă a regimentului, precum şi sediul batalionului II din acelaşi
regiment.
În anul 1848 Adunarea grănicerilor de la Orlat hotărăşte apărarea
autonomiei Ardealului şi a programului revoluţiei române.
În anul 1851, împăratul Francisc Iosif ordonă desfiinţarea
regimentelor de graniţă.
În septembrie 1916 în jurul localităţii s-au purtat lupte înverşunate
între armata română şi armatele austro-ungare şi germane în cadrul
bătăliei Sibiului.

Obiective memoriale

Troiţa Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troiţa ridicată în
cinstea eroilor români din Primul Război Mondial se află pe dealul
Cetate din comuna Orlat şi a fost realizată între anii 1930-1940.
Troiţa este realizată din lemn cu incizii ornamentale şi este
înconjurată cu un gard metalic. Pe faţada Troiţei se află următorul
înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuţi pentru întregirea
neamului“.
Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial.
Obeliscul a fost ridicat în anul 1947, din iniţiativa învăţătorilor
Tănase Ioan si Loloiu Simion, cu sprijinul primarului Nicolae
Poplăcean, pentru a cinsti memoria Eroilor ce s-au jertfit în cele
Două Războaie Mondiale. Monumentul se află pe strada Principală din
Orlat şi este realizat din beton şi piatră placat cu marmură. Pe
faţada Monumentului se găseşte un înscris comemorativ: „Voi cei ce aţi
murit pentru glie/ Şi a ţării noastre moşie/ Fapta să vă fie în veci
lăudată/ Iar memoria binecuvântată“. Monumentul Eroilor  a fost
refăcut total din granit în anul 2013 prin grija Consiliul Local, a
primarului Aurel Gâţă şi a viceprimarului Ioan Milea, momentul fiind
marcat în data de 1 decembrie 2013 cu ocazia sărbătoririi zilei
naţionale .

Patrimoniul construit

Comuna Orlat deţine patru monumente istorice incluse în categoria
celor cu relevanţă naţională şi universală, dintre care trei sunt din
categoria monumentelor, toate cu valoare excepţională, în funcţie de
datare (Fortificaţie – sec. XII; Aşezare – sec. II-III; Aşezare –
epoca bronzului) şi doar unul este sit (Situl arheologic de la Orlat,
punct „Cetatea Scurtă”). Toate acestea sunt din categoria monumentelor
cu valoare arheologică. Tot în comuna Orlat, sunt şi monumentele
istorice de importanţă locală, dintre care unul este din categoria
ansamblurilor (Ansamblul fostului sediu al Comandamentului
Grăniceresc, 1763, transf. sec. XX, viitor muzeu, cu valoare
excepţională după vechime), cinci sunt din categoria monumentelor, cu
valoarea excepţională, foarte mare şi mare, după datare (Fortificaţie
cu val – sec. XIII-XIV; Aşezare – epoca bronzului; Casă de lemn –
1852; Casă de lemn – sec. XIX; Biserica „Sf. Nicolae” – 1794) şi un
sit arheologic (punct „La Zidu”). Acestea sunt din categoria celor cu
valoarea arheologică şi din categoria celor cu valoare arhitecturală.

Personalităţi

Ioan Brad (n.1817 – d.1890), prefect de legiune română în timpul
revoluţiei de la 1848-1849.
Dimitrie Ivănuş (n.1851 – d.1878), medic militar participant la
Războiul de independenţă.
Vasile Băcilă (n.1914 – d.1945), ofiţer – erou căzut în ultima zi de
război, în Cehoslovacia.
Petru Olariu (n.1881 – d.1959), scriitor, editor, învăţător.
Ion Agârbiceanu (n.1882 – d.1963), scriitor, preot greco-catolic în
Orlat între 1910 – 1916.
Romul Simu (n.1857 – d.1939), primul monograf al comunei.
Moise Panga (n.1804 – d.1866), învăţător şi pedagog, publicist.
Liviu Rebreanu (n.1885 – d.1944), a scris la Orlat: Ciuleandra,
Crăişorul şi o parte a romanului Ion.
Julius Bielz (n.1884 – d.1958), etnograf, colecţionar şi istoric de artă.
Vasile Petri (n.1833 – d.1905), pedagog – director şi inspector al
şcolilor grănicereşti.
Ion Pop-Reteganul (n.1853 – d.1905), folclorist şi scriitor.
Octavian Beu (n.1893 – d.1964), muzicolog.

Primaria Comunei Orlat

tel./fax : 0269 571104,  0269 571455,

e-mail : primariaorlat@yahoo.com
website : www.comunaorlat.ro, www.primariaorlat.ro
blog : orlat.blogspot.com